Focile se confruntă cu o problemă gravă cauzată de activitățile umane: multe dintre ele rămân prinse în linii de pescuit abandonate, plase și alte resturi marine. Aceste materiale, aduse de curenți sau aruncate direct în ocean, se înfășoară în jurul gâtului, înotătoarelor sau corpului focilor, provocând răni grave, infecții și chiar moartea prin sufocare sau înfometare. Este aproape imposibil ca animalele afectate să se elibereze singure, iar problema a devenit tot mai frecventă în zonele de coastă ale Namibiei.

Organizația Ocean Conservation Namibia (OCN) a devenit un actor-cheie în salvarea focilor prinse în echipamente de pescuit. Dotată cu instrumente speciale și multă experiență, echipa organizației patrulează în mod regulat coloniile de foci, identifică animalele afectate și acționează rapid pentru a le imobiliza temporar și a le elibera din capcane. De cele mai multe ori, intervențiile lor sunt riscante, deoarece foca este un animal puternic, iar membrii echipei trebuie să acționeze cu precizie și grijă pentru a evita agravarea rănilor animalului sau să se rănească ei înșiși.

Eforturile Ocean Conservation Namibia nu se limitează doar la salvarea directă a focilor, ci includ și campanii de conștientizare pentru reducerea poluării marine. Prin distribuirea videoclipurilor cu intervențiile lor și educarea publicului despre pericolele resturilor marine, organizația speră să inspire schimbări în comportamentul pescarilor și al comunităților locale. Munca lor evidențiază legătura critică dintre conservarea vieții marine și responsabilitatea umană față de oceane.

Despre operațiunile de salvare a focilor am stat de vorbă cu fondatorul Ocean Conservation Namibia, Naudea Dryer.

De pe plajele Namibiei ne urcăm apoi în șaua bicicletei pentru a afla ce oportunități de explorare avem în această vară cu acest mijloc de transport prietenos cu natura, iar peisagistul Bogdan Mihalache de la Grupul Spații Verzi Sănătoase ne oferă noi sfaturi despre cum să întreținem natura din jurul nostru. În acest episod ne vorbește despre inutilitatea datului cu var pe pomi.

Toamna trecută, Fundația Conservation Carpathia a oferit sprijin financiar prin Fondul Carpathia către șase afaceri locale din zona Munților Făgăraș care îmbină dezvoltarea economică și grija pentru natură.

Programul de Granturi Mici pentru perioada 2024-2025 și-a propus să contribuie la dezvoltarea durabilă din comunități, prin protejarea naturii și valorificarea resurselor locale.

Dintr-un total de 16 aplicații primite, șase proiecte au fost selectate pentru finanțare, fiecare primind un grant de 5.000 de euro. Proiectele câștigătoare au fost alese pentru contribuția lor la dezvoltarea comunităților locale și protejarea naturii din jurul Munților Făgăraș.

Despre importanța micilor afaceri sustenabile locale, despre rolul ecoturismului în protejarea mediului înconjurător și despre eforturile de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș este în vorba în episodul din această săptămână.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.

În ultimii ani, în orașele din România a crescut din ce în ce mai mult numărul vidrelor, în special în zonele urbane traversate de râuri sau canale, precum cele din Cluj-Napoca, Oradea sau București.

Aceste mamifere semiacvatice, deși rareori observate în trecut, profită acum de eforturile de conservare a habitatelor naturale urbane. Deși trăiesc în mod natural în zone sălbatice, vidrele s-au adaptat surprinzător de bine la mediul urban, unde găsesc hrană (pești mici, crustacee) și adăpost în zonele verzi de lângă ape.

Importanța ecologică a vidrelor este considerabilă. Ele joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecosistemelor acvatice, fiind prădători de vârf care controlează populațiile de pești și nevertebrate.

Prezența lor este un indicator clar al sănătății apelor, deoarece vidrele nu pot supraviețui în medii poluate. Astfel, apariția lor în orașe oferă oportunități valoroase pentru educația ecologică a populației urbane, inspirând o mai mare grijă față de natură și biodiversitate.

Despre populațiile urbane de vidre și despre rolul lor în natură a stat de vorbă Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu biologul George Bouroș, de la Asociația pentru Coservarea Diversității Biologice.

Interviul poate fi găsit și pe ⁠canalul YouTube al rețelei⁠, iar mai multe informații despre activitatea sa puteți găsi pe conturile de Instagram și Facebook ale Rețelei.

EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.