- Pentru cei din generația mea și a părinților mei, creveții au însemnat multă vreme acele chipsuri expandate care se mai găseau în magazinele comuniste. După Revoluție, fructele de mare au început să apară încet-încet și pe piața din România, iar creveții sunt acum o prezență constantă în supermarketuri și în meniurile restaurantelor, țările de proveniență fiind din Asia sau America Centrală.

Ceea ce puțini știu este că și în România există creveți și nu în crescătorii specializate, ci în sălbăticie. Este vorba în principal despre crevetele oriental de apă dulce, care a ajuns în țara noastră din fost Uniune Sovietică, unde erau crescuți pentru hrana crapilor chinezești. Inundațiile le-au permis să evadeze din aceste crescătorii și să își lărgească arealurile, astfel că au ajuns până pe brațul Chilia al Deltei Dunării, unde au fost identificați la finalul anului 2020.

Despre cum se răspândește această specie și despre impactul ei asupra ecosistemelor locale, a stat de vorbă Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu Aurel Năstase, biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare ”Delta Dunării”.

- Invazia căpușelor în Europa și în alte regiuni ale lumii este tot mai strâns legată de efectele schimbărilor climatice. Creșterea temperaturilor medii anuale, iernile mai blânde și verile mai lungi au extins perioada activă a căpușelor și le-au permis să colonizeze zone unde anterior nu puteau supraviețui. Câteva sfaturi despre cum să prevenim întâlnirile neplăcute cu acești paraziți și ce să facem în cazul în care totuși dăm peste ei aflați în episodul din această săptămână al EcoFrecvențelor, un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu